Prezentarea județului Ialomița

ÎNFIINȚARE

Județul Ialomița este unitate administrativ - teritorială, reînființat prin Legea nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Actuala delimitare a județului Ialomița s-a făcut prin Decretul nr.15/23.01.1981 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului României, ținându-se seama de condițiile geografice, economice, social-politice, etnice și de legăturile culturale și tradiționale ale populației.

Ca unitate administrativ-teritorială, județul Ialomița are calitatea de persoană juridică de drept public, având un patrimoniu propriu și capacitate juridică deplină.

AȘEZARE GEOGRAFICĂ ȘI SUPRAFAȚĂ

Situare

Județul Ialomița se află în partea de sud-est a țării, în Câmpia Bărăganului, diviziune estică a Câmpiei Române, pe cursul inferior al Ialomiței și la interferența unor vechi și importante drumuri comerciale, prin care capitala țării este legată cu Moldova și cu litoralul Mării Negre.

Coordonate geografice

Coordonate geografice extreme în care județul Ialomița este încadrat sunt următoarele:

spre Nord - 44°51˘ latitudine nordică (la nord de satul Malu Roșu, comuna Jilavele);
spre Sud - 44°20˘ latitudine nordică (la sud de cartierul Buliga, municipiul Fetești);
spre Est - 28°06˘ longitudine estică (la est de satul Retezatu, comuna Stelnica);
spre Vest - 26°18˘ longitudine estică (la vest de satul Răsimnicea, comuna Rădulești - fostă Brazii).

Vecinii județului Ialomița sunt :

la Nord - județele Brăila și Buzău ;
la Nord-Vest - județul Prahova ;
la Vest - județul Ilfov ;
la Sud - județul Călărași ;
la Est - județul Constanța.

Suprafața totală a județului Ialomița este de 4.453 km2 (445.289 ha.), din care : 3.736 km2 suprafață agricolă, 258 km2 suprafață cu vegetație forestieră, 389 km2 terenuri cu altă destinație și aproape 69 km2 terenuri neproductive.

STRUCTURA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Județul Ialomița are în componența sa 3 municipii încadrate, potrivit legii, ca localități de rengul II: Slobozia, Urziceni și Fetești, 4 orașe: Țăndărei, Amara, Căzănești, Fierbinți-Tîrg care au rangul III și 59 de comune, cu un total de 121 de sate (59 de sate - cele reședință de comună - având gradul IV, iar restul de sate având rangul V).

Reședința județului Ialomița este municipiul Slobozia.

ÎNSEMNELE JUDEȚULUI IALOMIȚA

Stema județului Ialomița a fost aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1380/06.12.2002 și este următoarea :

Descrierea stemei

Stema județului Ialomița se compune dintr-un scut tripartit tăiat.
În primul cartier, pe fond roșu, se află a cahla cu însemnul crucii, din aur.
În al doilea cartier, pe fond albastru, un snop de grîu, din aur, plutind pe o apă.
În al treilea cartier, un pod negru, cu balustrada din argint, plutind pe o apă vălurită din argint și albastru.

Semnificația elementelor însumate

Cahla cu cruce, recenta descoperire arheologică, demonstrează că în perioada Evului Mediu în zonă creștinismul era cunoscut; snopul de grâu simbolizează faptul că județul Ialomița a fost și este grânarul țării, fiind folosit drept simbol în vechea stemă a județului din perioada antebelică.

Podul simbolizează permanentizarea legăturii economice și social-culturale dintre Transilvania și Dobrogea; apa simbolizează bogăția naturală a județului.

Folosirea stemei județului Ialomița

Stema județului Ialomița va fi expusă pe frontispiciul clădirii în care se află sediul Consiliului Județean Ialomița, precum și în interiorul acestuia, în locuri anume stabilite.

Stema județului se așează în dreapta stemei României, privind stemele din față și va fi de mărime inferioară.

Stema județului Ialomița poate fi reprodusă pe corespondența oficială a Consiliului Județean Ialomița, pe alte acte emise de către acesta, pe indicatoarele care marchează intrarea în județ și pe alte materiale promoționale.

REPERE CRONOLOGICE DIN ISTORIA JUDEȚULUI IALOMIȚA

Condițiile naturale propice de care dispune zona aferentă județului Ialomița au determinat ca acest teritoriu să fie o străveche vatră de locuire și cultură românească.

Dovezile arheologice din timpuri imemoriale și, mai târziu, documentele scrise au permis identificarea următoarelor repere cronologice din istoria ținuturilor Ialomiței :

Epoca veche (paleoliticul, neoliticul, epoca bronzului și epoca fierului) este reprezentată prin numeroase descoperiri arheologice de la Piscul Crăsani, Orașul de Floci, Dridu, Bordușani, Slobozia, Fetești, Amara, Bora, Miloșești, Bordușelu, Copuzu, Căzănești, Ciulnița, Malu Roșu, Fierbinți, Platonești, Coșereni care aduc mărturia unei unor culturi specifice (uneltele din silex, piatră șlefuită, vase și figurine zoomorfe, statuete și vase de lut incizate sau pictate cu grafit alb sau roșu, unelte agricole primitive) și a ocupațiilor populației (agricultura, creșterea animalelor, olărit, aveau legături și schimburi culturale cu lumea heladică și miceniană) ce constituia un ansamblu unitar din punct de vedere al trăsăturilor materiale, etnice, culturale și spirituale.

Cultura geto-dacă este rezultatul îmbinării factorului cultural local cu influențe externe din lumea greacă, scitică, tracică, celtică, illirică și romană. În județul Ialomița prezența populației scitice este dovedită de descoperirile făcute în localitățile Hagieni, Ograda, Făcăeni, Gheorghe Doja și Maia Maltezi. O comunitate scitică, cunoscută sub numele de napcii, a existat și în Bărăgan, fiind asimilată de populația geto-dacică superioară numeric și cultural.

Triburile geto-dacice din zonă au avut strânse legături cu tracii din dreapta Dunării, dar mai ales cu grecii de pe malul Pontului Euxin: Histria, Callatis și Tomis. La Piscul Crăsani au fost găsite peste 40 de amfore provenind din Thosos, Rhodos și Eridos, iar cele de la Țăndărei și Făcăeni sunt aduse din Heracleea Pontică.

Cercetările arheologice efectuate în județul Ialomița au pus în evidență existența a 48 de așezări getice situate pe cursul principalelor ape curgătoare: Ialomița, Prahova, brațul Borcea, precum și în jurul lacurilor Dridu, Fundața, Amara și Strachina, etc. care au oferit cadrul fizico-geografic propice dezvoltării vieții sociale, economice și culturale.

Cetatea geto-dacică fortificată de la Piscul Crăsani, situată pe malul drept al râului Ialomița, pe un pinten de deal, între satele Copuzu și Crăsani din comuna Balaciu, înconjurată de râpe adânci pe trei laturi care o făceau greu de cucerit, a cunoscut o puternică înflorire în sec. II - I î. Hr., când au apărut și s-au dezvoltat în jurul cetății : așezări civile cu un bogat inventar agricol, casnic și meșteșugăresc și a avut o contribuție importantă realizarea statului geto-dac centralizat și independent condus de Burebista.

Un loc aparte îl ocupă altarul de la Piscul Crăsani, ceramică de o mare bogăție de forme, ornamente și morminte.

Cultura Dridu

După cucerirea Daciei de către romani continuitatea de locuire pe aceste meleaguri este atestată de descoperirile de la Fierbinți - Tîrg, Luciu și Vlădeni. Populația daco-română și apoi românească a lăsat aici urme deosebit de caracteristice la Dridu, centrul culturii cu același nume (sec. VIII - XI), fapt ce demonstrează nivelul de dezvoltare social-economică al populației din spațiul Bărăganului Ialomițean.

Pentru perioada feudalismului timpuriu ( sec. VI - XIV) au fost semnalate, în urma cercetărilor, 30 de așezări, printre care amintim: Dridu, Orașul de Floci (1431), Alexeni (1431), Stelnica, Bordușani, Făcăeni, Vlădeni, Frățilești (1467), Slobozia (1514), Fetești (1528), ș.a.

Orașul de Floci, prima capitală a Ialomiței, devine în sec. XVI - XVII un important centru economic, politic și cultural al Țării Românești. Aici s-a născut în anul 1558, cum consemnează cronica lui Radu Popescu, cel ce avea să fie numit Mihai Viteazul, unificatorul celor trei provincii românești : Țara Românească, Moldova și Ardealul.

În feudalismul dezvoltat târziu din secolele XVI - XVIII văile Ialomiței și Dunării cunosc o intensă populare și astfel apar așezările de la Fetești, Slobozia, Urziceni, Țăndărei, Bora, Broșteni, Ciulnița, Sărățeni, Buești, Bărbulești, Armășești, Bordușani, Piatra, Vlădeni, majoritatea dintre ele fiind sate de oameni liberi.

În secolul al XIX - lea se accentuează popularea Bărăganului, cu numeroase stâne, târle, armane, multe dintre ele transformate mai apoi în sate. Dar cele mai multe sate au apărut ca urmare a împroprietăririi țăranilor cu pământ în anii 1864, 1881, 1921, 1945, : Scânteia, Grivița, Amara, Gheorghe Lazăr, Gheorghe Doja, Tovărășia, Munteni-Buzău, Movila, locuitorii fiind din Ialomița, dar mai ales din județele Brăila, Buzău, Prahova, Dâmbovița, sau din sudul Ardealului.

Ialomița a fost prezentă în evenimentele de mare rezonanță istorică din acest secol : revoluția burghezo-democratică de la 1848, prin revoluționarul Ion Catina, unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, când în Divanul ad-hoc al Țării Românești erau cinci deputați de Ialomița, în frunte cu Mircea Mălăierul din Fierbinți, războiul pentru cucerirea independenței de stat din anii 1877-1878, unde au participat 1200 de ostași ialomițeni și dintre care s-a distins eroul-locotenent Rădulescu Ilie din Dimieni-Ograda, răscoalele țărănești din 1888, începute la Urziceni și cu ecou în Armășești, Broșteni, Alexeni, Condeești, Miloșești, Misleanu, Grivița și Slobozia, primul război mondial (1916-1918) și cel de-al doilea război mondial (1941-1945), în care jertfa a mii de ostași din Ialomița a fost pusă la temelia apărării și eliberării țării.

Perioada 1945-1989 este marcată la începutul ei de dictatura militară și apoi de cea comunistă, când tradițiile democratice au fost înlocuite și în Ialomița cu structuri administrative, economice și politice impuse după modelul sovietic. A fost etatizată întreaga economie și cooperativizată agricultura. Obiectiv privind realitatea istorică, nu se poate să nu remarcăm faptul că Ialomița a trecut prin profunde transformări economice-sociale marcate prin industrializarea accentuată și schimbarea structurii și repartizării sociale a populației județului.

După evenimentele din decembrie 1989, viața economico-socială a județului Ialomița a încercat să se adapteze rigorilor tranziției și economiei de piață. Situația dificilă de astăzi impune necesitatea imperativă de unire a eforturilor pentru a găsi soluții ca județul Ialomița să-și afle resurse de redresare economică și socială care să asigure semnele demnității și bunăstării pentru locuitorii săi.

SCURT ISTORIC ADMINISTRATIV

Prima atestare documentară

Ca unitate administrativ-teritorială județul Ialomița este menționat în anul 1470, când era condus de un pârcălab din Orașul de Floci, aceasta constituind prima atestare documentară.

Organizări și reorganizări administrativ-teritoriale

Județul Ialomița a cunoscut de-a lungul timpului peste 30 de reorganizări teritoriale, prin înființări și desființări de subunități administrative, comasări de localități, cedări sau primiri de localități de la județele vecine, prezentate în anexa nr. 3.

Reperele istoriei administrației județului Ialomița se pot sintetiza astfel:

1470 - 1831 - ISPRĂVNICATUL JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu prima capitală la Orașul de Floci, condus de un ispravnic ce avea în subordine zapcii de plasă, căpitanii de margine, funcționarii isprăvniciei și judecătorii. La începutul secolului al XVIII-lea capitala județului a fost mutată la Urziceni.
1831 - 1863 - OCÂRMUIREA JUDEȚULUI IALOMIȚA, cu capitala la Urziceni până în anul 1833 și apoi la Călărași. Conducerea administrativă era asigurată de un ocârmuitor, un sameș și un ajutor de sameș, 2 secretari, registrator și polițaiul capitalei de județ. În perioada 1848 - 1851 denumirea de ocârmuitor este înlocuită cu cea de administrator de județ, iar din 1851 se va folosi denumirea de cârmuitor.
1864 - 1949 - PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, apărută ca urmare a Legii organizării administrativ-teritoriale a țării din aprilie 1864, dată în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Instituția era condusă de un prefect și avea un aparat de lucru format din : directorul prefecturii, biroul administrativ, serviciul tehnic și serviciul sanitar în perioada 1864 - 1940, și din cabinetul prefecturii, serviciul administrativ, serviciul financiar și serviciul tehnic în perioada 1940 - 1949.
1949 - 1952 - COMITETUL PROVIZORIU AL REGIUNII IALOMIȚA și SFATUL POPULAR AL REGIUNII IALOMIȚA, conduse de un președinte.
septembrie 1952 - februarie 1968 județul este desființat și înglobat regiunilor București, Ploiești și Constanța.
februarie 1968 - decembrie 1989 - CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI IALOMIȚA, condus de Comitetul executiv și de un președinte, un prim-vicepreședinte, vicepreședinții și de un secretar. Aparatul de lucru era format din secții, servicii și birouri. Reședința județului a fost stabilită la Slobozia.
decembrie 1989 - martie 1990 - PRIMĂRIA JUDEȚULUI IALOMIȚA, condusă de un primar, viceprimari și secretar. Aparatul de specialitate era format din direcții, servicii, birouri și compartimente.
martie 1990 - până în prezent - PREFECTURA JUDEȚULUI IALOMIȚA, condusă de un prefect și un subprefect, numiți de Guvernul României, iar în planul funcționării serviciilor administrativ-teritoriale de interes județean : CONSILIUL JUDEȚEAN IALOMIȚA, condus de un președinte și doi vicepreședinți, aleși de către consilieri județeni din rândul acestora, consilieri județeni care sunt aleși de cetățenii cu drept de vot din județul Ialomița.

PRINCIPALE DATE GEOGRAFICE ALE JUDEȚULUI IALOMIȚA

Relieful județului Ialomița poartă amprenta situării sale în diviziunea estică a Câmpiei Române - Bărăganul, fiind dominat de câmpuri tabulare întinse și lunci. Circa 65% din suprafața județului aparține Câmpiei Bărăganului, 15% Luncii Dunării, 9% Câmpiei Vlăsiei și 11% luncii Ialomiței și câmpiei de divagare Argeș - Buzău.

Din punct de vedere geologic, zona Ialomiței este un bazin de sedimentare maritimă lacustră.

Altitudinal, relieful în județ se desfășoară în trepte de la nord la sud și de la vest spre est. Zona cea mai înaltă - 91 m se află pe Platoul Hagienilor, lângă satul Platonești, ei alăturându-i-se Piscul Crăsani - 81 m și Câmpul Grindu - 71 m. Altitudinea minimă este de 8 m, în nordul incintei îndiguite a Brațului Borcea.

Clima județului Ialomița este temperat-continentală caracterizându-se prin veri foarte calde și ierni foarte reci, printr-o amplitudine termică anuală, diurnă relativ mare și prin precipitații în cantități reduse. Durata medie anuală de strălucire a Soarelui este cuprinsă între 2.100 și 2300 ore, numărul anual de zile cu cer senin este de 110; cu cer noros de 123, iar cu cer acoperit 130 de zile.

Temperatura medie anuală a aerului crește de la Nord-Vest (10,40 C la Armășești), către Sud-Est (11,10 C la Fetești). Minima absolută a ajuns până la - 32,50C la Armășești (25 ian.1942), iar maxima absolută până la +440 C la Amara (august 1951), fapt ce determină o amplitudine termică maximă de 76,50C.

Precipitațiile atmosferice, variază între 400 și 520 mm/an, cele mai mici fiind repartizate în Lunca Dunării, iar cele mai mari fiind în restul județului. Vânturile au ca direcții dominante nord-est, nord, sud-vest și sud, dominante fiind crivățul, austrul, băltărețul și suhoveiul.

Umezeala relativă a cerului variază între 74 și 76%. Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă înghețul, bruma și viscolul, în perioada rece, seceta, roua și grindina, în perioadele calde ale anului.

Rețeaua hidrografică a județului Ialomița cuprinde :

ape curgătoare : Dunărea veche (75 km.), Brațul Borcea (48 km.), Ialomița (175 km.), Prahova (30 km.), Cricovu Sărat, Livezile (7 km.), Bisericii (10 km.);
limane fluviatile : Strachina (5,75 km2), Fundata (3,91 km2), Iezerul (2,16 km2), Șcheauca (1,07 km2), Cotorca (0,72 km2), Jilavele (0,59 km2), Sărățuica (0,52 km2), Comana (0,43 km2), Maia (0,29 km2), Rogozu (0,26 km2), Ratca, Murgeanca, Valea Ciorii, Cătrunești, Hagiești, și altele.
lacuri de luncă : Piersica, Bentu, Bataluri, Marsilieni, Bărbătescu ;
lacuri de albie : Amara (1,68 km2) ;
lacuri artificiale : Dridu (9,69 km2).

Rețeaua hidrologică este formată din ape freatice potabile, aflate la adâncimi de 2 - 7 m în lunci și 5 - 30 m în cea mai mare parte a județului.

Au fost identificate resurse de apă termală în zonele Amara și Giurgeni, cu o temperatură de 400C.

RESURSELE NATURALE

Solurile județului Ialomița sunt cernoziomuri (193.000 ha.), cambice (25.000 ha.) și brun - roșcat ( 1.000 ha.), solurile aluviale (36.000 ha.) și solurile sărăturate - solonceacuri și solonețuri (800 ha.). și altele. Majoritatea solurilor sunt favorabile agriculturii constituind una dintre bogățiile județului Ialomița.

Resursele subsolului județului Ialomița sunt reprezentate de :

petrol și gaze naturale în perimetrul Urziceni-Colilia-Grindu ;
loessul cu o textură foarte fină - Urziceni, Țăndărei, Slobozia, Manasia ;
nisipul, în zona Hagieni și albia râurilor ;
nămolul terapeutic sapropelic la Amara și Fundata.
izvoare sulfuroase la Ciulnița , Perieți, Amara, Valea Ciorii.
izvoare termale - Giurgeni, Amara.

Vegetația județului Ialomița are caracter de stepă pe 65% din suprafața sa, întâlnindu-se următoarele tipuri :

• de stepă primară la Cocora, Sălcioara, Movila, formată din graminee lipsite de valoare furajeră;

• de silvostepă, în sud-vestul județului, cu păduri mari la Groasa, Odaia Călugărului, Sinești, Deleanca, Morăreanca, unde se înregistrează arborele de stejar pufos și brumăriu, cer, gârniță, salcâm ;

• de stepă, cu arbori și arboret de pădure, regăsiți în pădurile de la Redea (com. Ion Roată), Cornatele (com. Cosâmbești), Beslești - Popești (com. Sudiți), Ciunga (com. Movila) și care cuprind frasinul, părul și mărul pădureț, ulmul, jugastrul, păducelul, porumbarul, lemnul câinesc, măceșul, cornul, sângerul.

• de luncă : stuf, papură, rogoz, salcie, plop, stejar în Lunca Ialomiței (Bărcănești, Speteni, Alexeni, Slobozia, Bueasca, Andrășești) și în Lunca Dunării (Bordușani, Săltava, Balaban) ;

• lacustră - orzoaica de baltă, brădișul, lintița, coada calului, limba broaștei, săgeata apei, cucuta de apă, piciorul cocorului ;

• alte tipuri : urzica, troscot, pălămida, mohor, mușețel, coada șoricelului, păpădie, ceapa ciorii, ghiocel, brebenel, etc.

Fauna existentă în județul Ialomița se poate clasifica astfel :

• animale de stepă și de pădure : popândăul, hârciog, orbete, șoarecele de câmp, dihor de stepă, iepure de câmp, prepeliță, potârniche, șoarecele de câmp, nevăstuica, căpriorul, mistrețul, vulpea, șoarecele de pădure, viezurele, iar dintre reptile menționăm: șarpele rău, șopârla de stepă, șopârla de câmp.

S-au mai semnalat : bizamul, câinele enot, vrabia spaniolă. Până în 1940 (în vestul județului) și 1967 (în estul său) a existat dropia, azi dispărută. Și spurcaciul a dispărut după 1945.

• păsări, cele mai numeroase fiind : prigoria, fluierarul, dumbrăveanca, ciocârlia, cioara, vrabia, graurul, turturica, guguștiucul, fazanul colorizat, prepelița, potârnichea, vrabia, sitarul, lișița, rața sălbatică, șoimul dunărean, etc.

• ihtiofauna este alcătuită din : bibanul, plătică, crap, caracudă, babușcă, știucă, somn, nisetru, morun, etc.

O parte importantă din fauna județului Ialomița este de valoare și interes cinegetic, constituind o resursă pentru dezvoltare locală durabilă.

ARIILE PROTEJATE SAU PUSE SUB REGIM PROVIZORIU DE OCROTIRE SPECIALĂ AVIFAUNISTICĂ prin hotărâri ale Consiliului Județean Ialomița sunt:

a) Aria Lacului Fundata cu o suprafață de 391 ha ;

b) Aria lacului Amara cu o suprafață de 162 ha ;

c) Aria lacului natural Strachina având o suprafață totală de 1000 ha ;

d) Aria lacurilor naturale: Bentu Mic ( 19,87 ha), Bentu Mic Cotoi (18,30 ha) și Bentu Mare ( 92,33 ha).

A fost instituit un regim de ocrotire specială și pentru situl arheologic Popina Bordușani - 1,62 ha, care conservă resturi de cultură materială și spirituală geto-dacică, pe o grosime de 12 m.

e) „Pădurea de Stejari Seculari - Canton Hățiș”, amplasată în localitatea Stelnica, care are o suprafață de 6,4 ha și unde aproape 90% din arbori sunt din specia Stejarul brumăriu cu vârsta de circa 300 de ani.

DESTINAȚIA ȘI MODUL DE FOLOSINȚĂ AL TERENURILOR

Suprafața totală a județului Ialomița este de 445.289 ha. din care :

a. suprafața agricolă - 373.690 ha (83,92%) ;

b. 25.855 ha păduri și alte terenuri cu vegetație forestieră (5,8% );

c. 19.360 ha terenuri sub ape (4,27% ) ;

d. 19.532 ha terenuri cu altă destinație : drumuri și construcții (4,4%);

e. 6.852 ha terenuri neproductive (1,6%).

Modul de folosință a suprafeței agricole este următorul :

· 348.767 ha teren arabil (93,33% din totalul suprafeței agricole) ;

· 18.230 ha pășuni + fânețe (4,87%) ;

· 386 ha livezi (0,1%) ;

· 6.307 ha vii și pepiniere viticole (1,68%).

În județul Ialomița 204.293 ha. sunt amenajate pentru irigat (54,67% din suprafața arabilă), iar 182.527 ha. pentru desecare (41% din suprafața totală).

POPULAȚIA

La recensămintele organizate în ultimele decenii, populația județului a înregistrat următoarele cifre:

- 19 decembrie 1912 172.869 locuitori

- 6 aprilie 1941 239.862 locuitori

- 5 ianuarie 1977 295.965 locuitori

- 7 ianuarie 1992 306.145 locuitori

- martie 2002 296.486 locuitori

Structura populației de la ultimul recensământ se poate clasifica astfel:

După mediul în care trăiesc :

- în mediul urban trăiesc 115.478 locuitori, reprezentând 38,95% ;

- în mediul rural trăiesc 181.008 locuitori, reprezentând 61,05%.

După sex :

- bărbați	146.340 = 49,36%
- femei	150.146 = 50,64%

După naționalitate :

- români 282.690 locuitori - 95,34%

- rromi 12.178 locuitori - 4,1%

- aromâni 658 locuitori - 0,22%

- lipoveni 613 locuitori - 0,2%

- alte 25 de naționalități (maghiari, germani, turci, macedoromâni, greci, italieni, ucrainieni, macedoneni slavi, tătari , ruși, evrei, sârbi, armeni, sași, bulgari, polonezi, ceangăi, secui, etc.) - 347 locuitori - 0,11%

După religie, populația județului la ultimul recensământ se grupa astfel:

ortodoxă	291.981 locuitori	98,48%
penticostali	1.507 locuitori	0,5%
adventiști de ziua a șaptea	1.280 locuitori	0,43%
creștini de rit vechi	539 locuitori	0,18%
alte religii (romană-catolică, baptistă, evanghelică, musulmană, reformată, greco-catolică, etc.)	1179 locuitori	0,4 %

Densitatea populației era în martie 2002 de 67 locuitori/km2. Populația este grupată în municipiul Slobozia (52.677 locuitori ), Fetești (33.197 locuitori )și Urziceni ( 17.089 locuitori ), orașul Țăndărei (12.515 locuitori ), iar restul locuiesc în mediul rural ( 181.008 locuitori ).

Structura populației pe grupe de vârste la ultimul recensământ arată că 22,27% au între 0-14 ani, 23,1% au între 15-29 ani, 37,2% au între 30-59 ani, 17,3% au peste 60 de ani.

ECONOMIA

Economia județului Ialomița reflectă caracteristica resurselor de care dispune, pe suportul producției agricole dezvoltându-se, în special, industria alimentară.

Mediul de afaceri este reprezentat la 1 iunie 2005 de un număr de aproape 9976 agenți economici înmatriculați, din care cei mai mulți sunt constituiți în societăți comerciale cu răspundere limitată (5505), asociații familiale (1885) și activități cu caracter independent (1851). Repartiția teritorială a agenților economici este: 32% în Slobozia, 14% la Fetești, 11% la Urziceni, 4% la Țăndărei, 2% la Amara, 1,5% la Căzănești, 1,2% la Fierbinți și 34,3% în mediul rural. După domeniul principal de activitate 9,0% agenți economici desfășoară activități în industrie, 8,8% în agricultură, 3,6% în construcții, 67,7% în comerț, 18,9% în servicii.

În județ sunt înmatriculate 185 de societăți comerciale cu participare străină la capitalul social.

Industria județului Ialomița are ca principale ramuri: producerea îngrășămintelor chimice, a zahărului, a uleiurilor comestibile, preparatelor din carne și a conservelor de legume, fructe și carne, laptelui și produselor lactate, pîine și produse de panificație, în industria confecțiilor, tricotajelor și materialelor de construcții, producerea de aparate electronice, mobilă și prelucrarea lemnului, producerea alcoolului și a băuturilor alcoolice, lacuri și vopseluri, producție tipografică, etc.

Agricultura în județul Ialomița este reprezentată de un sector preponderent privat care deține, ca urmare a aplicării legilor fondului funciar, peste 331.000 ha, adică 95% din suprafața agricolă a județului.

Județul Ialomița produce anual, în medie, aproape 900.000 tone cereale, 140.000 de tone plante tehnice, 90.000 de tone legume, etc.

Dispunând de o largă bază cerealieră și furajeră județul Ialomița are condiții și pentru creșterea animalelor, efectivele însumând aproximativ 46 mii capete bovine, 140 mii capete porcine, 125 mii capete ovine și caprine, 20 mii capete cabaline, 2,4 milioane păsări și altele.

Comerțul este preponderent în activitatea agenților economici privați din județ și el cuprinde întreaga gamă de produse : industriale, alimentare, nealimentare, comercializate en-gros sau en-detail.

Serviciile prestate în județul Ialomița au crescut ca pondere, s-au diversificat ca domenii și au atras forță de muncă disponibilă. Principalele servicii aferente consumatorilor se referă la : hoteluri și restaurante, transporturi, intermedieri financiare, închirieri de bunuri mobile și imobile, asistență medicală, servicii informatice, servicii personale sau pentru întreprinderi, activități recreative, etc.

Sfera serviciilor publice este asigurată în județul Ialomița de societăți comerciale și companii /societăți naționale care prestează servicii de interes general.

Turismul în județul Ialomița are următoarele componente: turism balnear, agroturism, turism cultural și turism pentru vânătoare și pescuit.

Baza turistică a județului Ialomița însumează o capacitate de cazare de peste 6.000 locuri, din care aproape 3.000 de locuri în hoteluri (Select, Paradis, Columbia din Slobozia, Compet și Miorița din Fetești, Turist din Țăndărei ), peste 600 locuri în vile și la motelurile Sinești, Malu și Perla din Amara, 2.430 locuri în unitățile de tratament balnear din Amara și 300 locuri în vilele Taberei școlare din Amara.

Valorificarea turistică a zonei a pornit de la caracteristicile peisajelor sale geografice, legate îndeosebi de rețeaua hidrografică, cu salba de lacuri și limane fluviatile, dar și la poziția de „tranzit” a județului Ialomița spre litoralul românesc al Mării Negre.

Cel mai important obiectiv turistic al județului este stațiunea balneoclimaterică AMARA, situată la 7 km de Slobozia și 126 km de București, vestită prin nămolul sapropelic și apele minerale sulfaterte, clorurale și bromurate folosite în tratamentul bolilor reumatismale cronice, ale sistemului nervos periferic, în afecțiuni posttraumatice ale aparatului locomotor și în boli ginecologice.

INFRASTRUCTURA

județului Ialomița este reprezentată de :

Rețea de transport care însumează 1138 km de drumuri naționale, județene și comunale, din care 654 km modernizate, iar 20 de km constituie un tronson din autostrada Fetești - Constanța, 276 km rețea feroviară și transporturi fluviale.

Sistem de comunicații cu aproape 52.000 de linii în centrale telefonice de telefonie fixă, din care 38.708 linii digitale, 12.700 linii analogice și 600 manuale și un număr de 50.030 de abonați la sistemul de telefonie fixă.

Rețea de distribuție a gazului metan care alimentează localitățile Slobozia, Urziceni, Gîrbovi și Grindu, iar prin implementarea programului PHARE 2000 PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ ȘI COEZIUNE SOCIALĂ - COMPONENTA INFRASTRUCTURĂ se va realiza alimentarea cu gaz metan și a localităților Țăndărei, Amara, Slobozia Nouă, Gheorghe Lazăr, Bucu, Scânteia, Valea Ciorii, Săveni, Mihail Kogălniceanu, Giurgeni.

Rețea de alimentare cu apă potabilă din județ care este de 618 km, din care 312 km. in localitățile urbane și 306 km. în localitățile rurale.

Rețea de canalizare cu o lungime totală a rețelelor de canalizare de circa 148 km.

Rețea energetică și de distribuție a energiei electrice reprezentată de hidrocentrala de putere mică amenajată pe râul Ialomița, în comuna Dridu și centrala electrică a S.C. AMONIL S.A. Slobozia, rețele de transport și distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă tensiune, care sunt formate din linii care au o lungime totală de peste 6700 km, stații și puncte de transformare prin care se face alimentarea rețelei de distribuție.

PRINCIPALELE INSTITUȚII

DIN DOMENIUL ÎNVĂȚĂMÂNTULUI, SĂNĂTĂȚII, CULTURII, ARTEI, ASISTENȚEI SOCIALE, MASS-MEDIA

Învățământ

Rețeaua de învățământ din județul Ialomița cuprinde 123 unități preșcolare, 115 școli primare și gimnaziale, 17 licee, o școală postliceală sanitară și 4 cluburi ale elevilor din centrele urbane.

Învățământul superior este prezent în județ prin filialele unor universități de renume: Academia de Studii Economice București la Amara cu Facultatea de Comerț, Turism și Finanțe Bănci, în sistem de învățământ deschis la distanță, Facultatea de Drept și Științe Economice din cadrul Universității ˛Gheorghe Cristea˛ București și Colegiul de Institutori din cadrul Universității ˛Ovidius˛ din Constanța, care funcționează în municipiul Slobozia.

În domeniul sportului există un club sportiv la Slobozia și peste 180 asociații sportive pe întreg județul. Sporturile practicate sunt: atletism, handbal, tenis de masă și câmp, scrimă, box, turism, fotbal, lupte libere și greco-romane.

Sănătate

Activitatea de ocrotire a sănătății populației din județul Ialomița se desfășoară în 4 spitale cu 900 de paturi din care un spital județean, la Slobozia, 2 spitale municipale, la Fetești și Urziceni, și unul orășenesc, la Țăndărei, precum și Serviciul județean de Ambulanță, Centrul de Transfuzii Ialomița.

În rețeaua sanitară a județului funcționează un număr important de unități private: 130 cabinete medicale individuale de familie, 40 cabinete stomatologice, 4 laboratoare medicale, 3 laboratoare de tehnică dentară, 36 farmacii, 27 puncte farmaceutice și 2 depozite farmaceutice, 4 centre de optică medicală.

La nivelul județului în rețeaua publică și privată își desfășoară activitatea 334 medici, 1180 cadre medii sanitare, iar numărul de salariați în sectorul sanitar numără peste 2.200.

Asistență Socială

În materie de asistență socială, la nivelul județului Ialomița sunt organizate:

Direcția Județeană de Asistență Socială Ialomița ;
Centrul de asistență medico-socială Fierbinți-Tîrg, județul Ialomița ;
Căminul pentru persoane vârstnice ˛ing. Vadim Rusu˛ Balaciu, județul Ialomița.

Pentru protecția drepturilor copilului este organizată și funcționează cu bune rezultate Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Ialomița, cu :

8 centre de plasament (5 în Slobozia și câte unul în Urziceni, Movila și Fierbinți-Tîrg) ;
2 centre de zi în Slobozia în care sunt găzduiți pe timp de zi copii care provin din familii cu grad crescut de abandon ;
1 centru de primire a copilului care funcționează în regim de urgență pentru situații deosebite ;
1 centru maternal care oferă găzduire mamei și copilului pe o perioadă determinată ;
118 asistenți maternali profesioniști.

Cultură. Artă

Cultura și arta au în județul Ialomița o bază materială formată din 5 case de cultură, 81 cămine culturale, 67 cinematografe, 190 biblioteci, 5 muzee și puncte muzeistice.

Monumente și ansambluri arhitecturale și de artă plastică

Mănăstirea „Sf. Voievozi” sec. XVII - XIX, Biserica „Sf. Voievozi” - zidul din incintă (ruine);
Școala Agricolă „Iordache Zossima” (1887);
Ansamblul conacului și cavoului familiei Zappa - 1857 - Primăria Ion Roată ;
Conacul Bolomey (1898) - Primăria Cosîmbești ;
Schitul Balaciu Piteșteanu ( 1821- 1841 ) - Mănăstirea Balaciu ;
Podurile dintre Fetești și Cernavodă ( 1890 - 1895 ) - inginer Saligny Anghel ;
Conacul Marghiloman ( 1869 - 1874 );
Conacul Bizu Cantacuzino ( jumătatea sec XIX);
Cavoul lui Barbu Catargiu, sat Malu, comuna Sf. Gheorghe ;
Conacul Hagianoff ( 1899) , comuna Manasia ;
Casa memorială Ionel Perlea, sat Ograda, comuna Bucu ;
Monumentul și Cimitirul Eroilor în municipiul Slobozia ;
Bustul lui Matei Basarab ( 1932 ), municipiul Slobozia.

Sub autoritatea Consiliului Județean Ialomița sunt organizate și funcționează 5 importante instituții de cultură: Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu”, Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea”, Muzeul Național al Agriculturii, Muzeul Județean Ialomița, Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradițiilor și Creațiilor Populare Ialomița.