- 1857 – în adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti sunt şi 6 deputaţi ialomiţeni: logofătul Ion C. Roset şi Alexandru Florescu, din partea marilor proprietari, Răducanu Cucuti, reprezentantul moşnenilor, Stoica Radu Cojocaru şi Ioan Mircea Mălăieru, din partea plugarilor clăcaşi, pitarul Ion Vasile, ca reprezentant al orăşenilor;

- la 19 martie 1857, Barbu Catargiu se regăsea printre membri Comitetului Conservator al Celor Nouă, organism politic unionist, care va redacta cele opt puncte fundamentale destinate dezbaterilor și hotărârilor din Divanul ad-hoc;

- Barbu Catargiu a fost membru marcant al Comisiei Centrale de la Focșani, însărcinată cu elaborarea legilor comune celor două Principate;

- 23-24 ianuarie 1859, în ciuda intervenţiei organelor represive ale vremii,  câteva mii de ţărani din satele de lângă Bucureşti (inclusiv Dridu, Fierbinţi, Coşereni, Patru Fraţi, Moldoveni), conduse şi de Ioan Mircea Mălăieru s-au alăturat maselor de orăşeni din Bucureşti care au determinat succesul forţelor unioniste în alegerea ca domnitor a lui Alexandru Ioan Cuza;

- 1859 - Unirea Principatelor de la 24 ianuarie 1859, când în Divanul ad-hoc al Ţării Româneşti erau cinci deputaţi de Ialomiţa, în frunte cu Ioan Mircea Mălăierul din Fierbinţi, iar în Adunarea Electivă au fost aleşi din judeţul Ialomiţa logofătul Scarlat Creţulescu, clucerul Barbu Slătineanu, logofătul Barbu Catargiu şi aga Alexandru E.Florescu;

- 1860 – alaiul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat în drum spre Constantinopol, a fost găzduit la conacul de la Broşteni al lui Evanghelie Zappa. Între Alexandru Ioan Cuza şi Evanghelie Zappa s-a legat o strânsă prietenie, devreme ce domnitorul va reveni la Broşteni în anii următori;  

- Evanghelie Zappa și Mihail Kogălniceanu l-au sfătuit pe Al.I.Cuza cum ar trebui să fie înfăptuită mai bine reforma agrară din 1864;

- Evanghelie Zappa și-a oferit printre primii moșiile spre delimitare, conform legii agrare, cedând o treime din ele;

- 22 ianuarie 1862, Alexandru Ioan Cuza instituie primul guvern a României unite, recunoscută de Marile Puteri şi îl numeşte prim-ministru pe  Barbu Catargiu, una din marile personalităţi politice ale vremii, cu discursuri care au rămas adevărate bijuterii de elocinţă, oratorie şi patriotism;

- În viziunea sa, Barbu Catargiu vedea o altfel de Românie, una reformată treptat cu ajutorul civilizației moderne, construită pe fundamentul instituțiilor sale tradiționale, pe credință, educație, ordine și justiției, în care proprietatea avea un statut clar definit. 

- În parlament să ajungă oameni politici cultivați, personalități cu discernământ politic, care să aibă cumpănire și prudență în fața proiectelor ce tindeau să fie impuse prin forța mulțimii;

- În contradicție cu liberalii, Barbu Catargiu nu credea că România se poate clădi pe mase și pe aducerea lor la putere, ci pe elite care să le călăuzească și care să știe să evite orice salt care ar desființa tradiția;

- ”În general oamenii admit sau resping teoriile politice nu după adevărurile ce ele le cuprind, ci după folosul ce fiecare nădăjduiește a trage din ele”

- ”Temeți-vă, domnilor, că va veni o vreme când se va măsura cu măsura cu care măsurați altora astăzi!”

- Discursul din 11 decembrie 1861, după recunoașterea Unirii Principatelor de către Marile Puteri, rămâne și astăzi memorabil: ”(...) Nu este destul unirea între țările surori! Ne trebuie și unirea între fiii ei. Așa numai vom consolida peste veacuri marele fapt de astăzi. Așa numai vom păstra locul nostru între națiile Europei, unde ne aflăm de astăzi înscriși. Acum pe drapelul nostru, înaintea căruia să fim toți îngenuncheați, să scriem astăzi: Totul pentru țară, nimic pentru noi! Să trăiască România!”

 

- 8 iunie 1862, primul ministru Barbu Catargiu părăseşte clădirea Parlamentului din Dealul Mitropoliei şi este asasinat în jurul orei 17,30 în condiţii neelucidate nici astăzi! Înmormântarea a avut loc la Maia, în ziua de 11 iunie 1862;